MEANINGFUL INTERIORS
interviu
„Există o legătură între felul în care un spaÈ›iu ajunge să fie ocupat È™i particularitățile culturale ale celor care ocupă spaÈ›iul respectiv”
Radu Negulescu, fondator
Trencadis & [Flow] OS:
Radu Negulescu a fost pasionat de mic atât de tehnologie, cât È™i de modul în care funcÈ›ionează lumea È™i sistemele sociale.
​
Undeva la intersecÈ›ia pasiunilor lui s-a născut compania de IT Trencadis, precum È™i multe alte businessuri, iniÈ›iative È™i demersuri în care a fost implicat de-a lungul carierei sale: de la binecunoscuta campanie prezidenÈ›ială care l-a adus câÈ™tigător pe Klaus Iohannis în 2014 până la mult mai recenta inovaÈ›ie în materie de tehnologie, [FLOW] OS, ce revoluÈ›ionează deja modul în care interacÈ›ionăm online, fiind platforma dinamică pe care a rulat cu succes festivalul Unfinished de anul acesta.
​
În propriile lui cuvinte, se descrie ca un designer de user experience. Iar asta înseamnă că este foarte conÈ™tient È™i atent la modul în care sunt organizate lucrurile în spaÈ›iu, la cum designul bun È™i cu sens înseamnă fluiditate, coerență, input de calitate. Despre toate acestea am vorbit pe larg cu Radu Negulescu în interviul următor.
„[FLOW] OS este [...] un instrument de management de modelare È™i execuÈ›ie a interacÈ›iunilor umane, oricare ar fi tipul acestor interacÈ›iuni.”
Cel mai recent produs digital pe care l-ai creat împreună cu echipa ta este, în esență, tot un discurs despre spaÈ›iu È™i design – platforma folosită pentru găzduirea festivalului Unfinished de anul acesta. Cum a apărut acest nou model È™i cum l-aÈ›i gândit?
În spatele a ceea ce s-a întâmplat la Unfinished anul acesta stă o platformă pe nume [FLOW] OS, care este È™i noul start-up în care sunt implicat de 6 luni.
Platforma nu a fost făcută neapărat pentru evenimente. A fost o întâmplare să ne intersectăm cu cei de la Unfinished, care aveau nevoie de o soluÈ›ie tehnică pentru mutarea experienÈ›ei în online.
Dar [FLOW] OS este o soluÈ›ie de mult mai largă adresabilitate È™i utilitate. E un instrument de management de modelare È™i execuÈ›ie a interacÈ›iunilor umane, oricare ar fi tipul acestor interacÈ›iuni. Cu ajutorul lui, poÈ›i construi experienÈ›e de interacÈ›iune online, aÈ™a cum ne-am confirmat cu succes în cazul Unfinished.
Ce v-ați propus să faceți mai departe cu [FLOW] OS? Unde vreți să ajungeți?
Scopul nostru este să creÈ™tem exponenÈ›ial calitatea cooperării umane prin tehnologie. Din punctul nostru de vedere, există niÈ™te probleme fundamentale cu felul în care este concepută È™i folosită tehnologia astăzi; au avut loc foarte multe progrese, dar în ce priveÈ™te cooperarea, colaborarea propriu-zisă, încă ne facem greu È™i dezorganizat treaba prin tehnologie.
Pornind de la premisa asta, ce am făcut noi a fost să dezvoltăm un model teoretic È™i conceptual care explică printr-o mecanică proprie felul în care se produce colaborarea dintre indivizi. [FLOW] OS creează de fapt niÈ™te spaÈ›ii personalizate contextual, în funcÈ›ie de nevoile unui grup de oameni. Creează niÈ™te ecosisteme personalizate de interacÈ›iune ordonate informaÈ›ional, care să organizeze haosul pe care îl resimÈ›im acum, când folosim „n” tool-uri ca să ne facem treaba, È™i să îi ajute pe oameni să se bucure de experienÈ›a online într-un mod mult mai coerent decât platformele standard utilizate în prezent.
AmbiÈ›iile noastre sunt foarte mari cu proiectul ăsta – îl vedem un start-up de talie globală, care ne aÈ™teptăm să crească foarte mult anul viitor.
EÈ™ti un om foarte conectat È™i implicat în viaÈ›a ta profesională È™i în ceea ce faci zi de zi. Ce anume te motivează?
Sunt foarte determinat È™i obsedat de ceea ce fac. Din afară, pare că sunt extrem de ocupat, dar eu doar mi-am investit tot timpul în direcÈ›ia care mă pasionează. Practic, fac non-stop ce-mi place.
„Sunt mai mult un designer de user experience decât un programator.”
Cum ai descoperit tehnologia și pasiunea ta pentru tehnologie?
Am descoperit-o de mic, cred că înainte să am 10 ani. Am interacÈ›ionat cu niÈ™te HC-uri (n.a. home computer), niÈ™te calculatoare vechi ca generaÈ›ie care erau la modă prin anii `90 È™i în care nu puteai să faci mare lucru de fapt, decât să execuÈ›i niÈ™te comenzi foarte simple. Dar m-au fascinat încă din prima clipă.
​
Plus că eu nu sunt un om de tehnologie în adevăratul sens al cuvântului: nu mă fascinează programarea, de exemplu, la fel cum nu mă fascinează tehnologia doar de dragul tehnologiei. Am mai degrabă o preocupare fundamentală să înÈ›eleg cum funcÈ›ionează oamenii în general, am o pasiune pentru cum se propagă fluxul informaÈ›iei în natură. De la 14–15 ani au început să mă preocupe toate astea: de ce se întâmplă lucrurile aÈ™a cum se întâmplă? De ce È™tim despre anumite lucruri că sunt într-un fel È™i cum ajung ele să fie în felul respectiv? De ce oamenii le adoptă la nivel de concepte, de ce se propagă în societate? Asta mă interesează mai mult decât tehnologia în sine.
​
Interesul meu este, de fapt, la intersecÈ›ia dintre tehnologie – pe care m-am bucurat să o înÈ›eleg cu uÈ™urință – È™i modul meu de a observa ce se întâmplă în societate. Iar în timp, mi-am dat seama că, prin business, poÈ›i să înveÈ›i foarte mult despre cum funcÈ›ionează lumea în general. A face business È™i mai ales a face antreprenoriat este un mijloc prin care poÈ›i să tragi foarte multe concluzii empirice despre cum merg lucrurile în plan mai larg.
​
AÈ™a că am legat È™i intersectat toate aceste preocupări È™i am ajuns să fac business în tehnologie. Dar ad litteram, eu nu sunt un om de tehnologie – nici nu È™tiu programare (râde). La bază, aÈ™ putea spune că sunt mai mult un designer de user experience decât un programator.
Când ai ajuns să pui pe picioare primul business?
Primul business organizat, adică unul în care a existat un ciclu de viață vizibil – l-am făcut înainte să împlinesc 14 ani, când am transformat un laborator de IT de la È™coală într-un Internet Café pe perioada verii. AÈ™ zice că asta a fost prima experiență a mea de business, în care am avut clienÈ›i în mod ordonat, care m-au plătit, în care am avut la rândul meu costuri de susÈ›inut È™i în care am făcut primul profit.
​
Cu banii de acolo mi-am cumpărat o conectivitate foarte bună – mai ales că la vremea respectivă eram în perioada dial-up-urilor – È™i am început să fac CD-uri piratate. Nici nu-mi dădeam eu seama ce însemna realmente „a pirata” la vremea respectivă.
​
Iar la 16 ani mi-am făcut prima companie adevărată, cu angajaÈ›i, deÈ™i firma nu era pe numele meu, pentru că nu aveam voie legal să fac asta încă, aÈ™a că am făcut-o pe numele unor prieteni. La momentul respectiv am fondat o agenÈ›ie de web design, cu care am dat faliment la 19 ani.
​
Și apoi mi-am făcut compania pe care o am și astăzi, Trencadis.
„Cu cât o cultură este mai matură, începe să avanseze È™i în ceea ce priveÈ™te raportarea la spaÈ›iu.”
Știm că Trencadis are birouri în mai multe țări din multe colÈ›uri ale lumii. Ai observat vreodată o raportare diferită pe care o au oamenii de acolo față de spaÈ›iu?
AÈ™a e. Avem birouri în Africa, în Senegal – în Dakar mai exact; în Nigeria – în Abuja. Mai e un birou proaspăt deschis la New York, pe care nici nu am apucat să-l vizitez. Și un centru de operaÈ›iuni în ElveÈ›ia.
​
Cred că există o legătură între felul în care un spaÈ›iu ajunge să fie ocupat È™i particularitățile culturale ale celor care ocupă spaÈ›iul respectiv. De exemplu, dacă mă raportez la Africa – Africa înseamnă haos, în orice manifestare culturală sau socială. Observi din capul locului că nu sunt preocupaÈ›i deloc de ordine – în sensul de echilibru al populării spaÈ›iului –, versus ceea ce vezi în cultura occidentală. Cu cât o cultură este mai matură, începe să avanseze È™i în ceea ce priveÈ™te raportarea la spaÈ›iu.
Ce poÈ›i să ne spui despre biroul actual al [FLOW] OS din România? Cum l-ai ales?
Mi s-a părut o casă foarte potrivită pentru un start-up. Un spaÈ›iu de birouri liniar, rectangular, sărac în orice fel de informaÈ›ie nu cred că este un spaÈ›iu care să favorizeze la maximum creativitatea.
​
AÈ™a că eu mi-am găsit inspiraÈ›ia în spaÈ›iul ăsta. E, din punctul meu de vedere, una dintre cele mai interesante clădiri rezidenÈ›iale din BucureÈ™ti, asta însemnând È™i un standard ridicat pe care ni-l asumăm: ne desfășurăm activitatea dintr-un masterpiece arhitectural, nu putem să fim mai jos de atât.
​
Există niÈ™te spaÈ›ii interesante în el – È™i nu neapărat doar în interior, ci mă refer la curte, care este extraordinară, ai un anumit tip de deschidere pe care n-o ai în foarte multe clădiri din BucureÈ™ti. Curtea e cu faÈ›a la stradă, nu este ascunsă în spatele clădirii, deci ai o perspectivă unică asupra unei intersecÈ›ii, dar în acelaÈ™i timp tu eÈ™ti în spatele gardului, deÈ™i vezi ce se întâmplă în exteriorul clădirii.
​
Sunt niÈ™te spaÈ›ii interesante È™i în interior, mai ales pentru că, fiind niÈ™te spaÈ›ii largi È™i înalte, sunt favorabile creativității, adică te simÈ›i liber să gândeÈ™ti.
​
Cum spuneam, cel mai important lucru pentru noi la [FLOW] OS este experienÈ›a utilizatorului. AÈ™a că experienÈ›a asta înseamnă implicit design, iar casa din care ne desfășurăm activitatea favorizează acest tip de gândire.
VorbeÈ™ti foarte mult despre o experiență bună pentru utilizator. Ce înseamnă asta pentru tine, de fapt?
O experiență bună pentru utilizator, din punctul meu de vedere, trebuie să fie în primul rând unitară, coerentă, fără disonanÈ›e. Oamenii trebuie să se simtă ca È™i cum ar fi într-un mediu natural, să nu aibă bariere (adică prea multe box-uri, triggere, lucruri care îÈ›i distrag atenÈ›ie).
​
În al doilea rând, e obligatoriu să fie o experiență intuitivă, în sensul în care oamenii trebuie să navigheze în cadrul sistemului într-un mod foarte natural, să ajungă în locul în care îÈ™i doresc fără un proces cognitiv intens în spate.
​
Ce mai e foarte important pentru noi în cadrul unei experienÈ›e de utilizator este contextualizarea acesteia. Oamenii să aibă la îndemână exact ceea ce au realmente nevoie în acel moment È™i nu doar ceea ce È™i-au imaginat cei care au conceput sistemul că le-ar trebui oamenilor respectivi. Fluiditatea È™i contextualizarea experienÈ›ei mi se par È™i ele fundamentale.
Așa te raportezi și la spațiile fizice și la designul interior bine făcut?
În mod ideal, da.
„Ce e important pentru mine în spaÈ›iul în care muncesc, de exemplu, este să pot desena pe pereÈ›i.”
Te-ai mutat temporar în casa care este È™i birou pentru [FLOW] OS. Cum faci delimitarea între spaÈ›iul personal È™i cel profesional?
Am ales să fac asta acum, pentru că proiectul este foarte intens. În ultimele 6 luni, 90% din timp mi l-am petrecut aici.
​
Nu recomand nimănui ceea ce fac eu, decât în situaÈ›ii de extremă necesitate, pentru că poÈ›i să pierzi contactul cu realitatea. E un exerciÈ›iu, e greu, nu e simplu deloc. Nu fac delimitarea dintre personal È™i profesional, însă asta am È™i intenÈ›ionat È™i am căutat.
​
Pentru mine a fost o decizie foarte conștientă, dar pe care nu o recomand nimănui.
Cum te raportezi tu la spaÈ›iu în general? Ai vreun obicei sau vreun obiect la care È›ii foarte mult?
Am niÈ™te obiecte pe care le colecÈ›ionez din călătorii, dar în general nu mă ataÈ™ez emoÈ›ional de ele. Sunt un mare admirator al designului bine executat, îmi place să privesc obiecte bine făcute, fără să mă ataÈ™ez de ceva în mod deosebit.
​
Ce e important pentru mine în spaÈ›iul în care muncesc, de exemplu, este să pot desena pe pereÈ›i, deÈ™i asta e o chestiune mai degrabă funcÈ›ională.
​
Ce mai fac este să închid mereu uÈ™a în camera în care sunt, în special în birouri, pentru că am nevoie să mă scufund în spaÈ›iul respectiv, trebuie să fiu izolat de exterior. Chiar dacă sunt un om de business, aÈ™a cum m-ar descrie unii sau alÈ›ii, mă văd mai mult în zona de creaÈ›ie È™i am nevoie de timpul È™i de spaÈ›iul meu pentru a putea să fac asta. Tocmai din acest motiv, am nevoie È™i de pereÈ›i pe care să desenez, È™i de spaÈ›ii mari în care să mă pot manifesta, dar È™i de izolare pe alocuri.
„Îmi place ordinea occidentală în aceeaÈ™i măsură în care îmi place haosul culturilor care sunt într-o etapă emergentă.”
A existat vreodată pentru tine vreun spaÈ›iu în care să nu te simÈ›i în siguranță?
Nu. E adevărat că Africa este cel mai intens loc în care am simÈ›it È™i trăit în profunzime societatea. Am participat inclusiv la un eveniment religios al lor, una dintre cele mai importante sărbători pe care o au în Senegal, naÈ™terea lui Mahomed. Se È›ine în luna noiembrie, iar una dintre locaÈ›iile în care se sărbătoreÈ™te este Tiwawan, un orășel foarte mic, cu doar câteva mii de locuitori în timpul anului.
​
Dar când se sărbătoreÈ™te naÈ™terea lui Mahomed, sunt dintr-o dată 3 milioane de oameni distribuiÈ›i pe un spaÈ›iu de mărimea Chiajnei È™i poate să fie copleÈ™itor pentru un occidental să se afle în mijlocul atâtor oameni care nici nu te cunosc, nici nu te înÈ›eleg, nici nu te văd ca fiind unul de-al lor.
​
Eu m-am simÈ›it bine È™i mi-a plăcut energia lor, dar cred că oricine altcineva s-ar fi putut simÈ›i copleÈ™it – È™i pe bună dreptate.
​
Privesc manifestarea socială ca pe un alt lucru pe care să îl studiez: mă uit la cum se plimbă oamenii, cum circulă, cum se manifestă, ce fac. Dintr-o perspectivă pur observatorică, îmi place foarte mult È™i mă simt confortabil. Chiar È™i cele mai groteÈ™ti spaÈ›ii pe care le-am văzut vreodată dintr-o perspectivă socială, cum ar fi favelele din America de Sud, au fost o experiență foarte interesantă pentru mine.
​
Îmi place ordinea occidentală în aceeaÈ™i măsură în care îmi place haosul culturilor care sunt într-o etapă emergentă. Fiecare are lucruri bune È™i lucruri mai puÈ›in bune, lucruri pe care poÈ›i să le absorbi È™i să aibă sens – sau dimpotrivă.
Ce părere ai despre spațiul nostru urban, despre București? Ai vreun loc favorit aici?
La nivelul întregii țări, nu îmi place haosul cu care s-a construit. Am o obsesie pentru ordine, chiar È™i atunci când pare haos, pentru că de multe ori poÈ›i să găseÈ™ti patternuri în el – ca în societățile despre care spuneam; la ele poÈ›i să vezi aceste elemente, să regăseÈ™ti structuri comune.
​
Dar felul în care s-a construit în România ultimilor ani mă deranjează profund, mai ales pentru că este extrem de greu de corectat pe termen lung.
​
Altfel, îmi place clădirea în care avem biroul [FLOW] OS. Îmi place foarte mult stilul brâncovenesc È™i neo-brâncovenesc, din punct de vedere arhitectural. Îmi mai plac mult cartierele Cotroceni È™i Primăverii.
Cum a fost pentru tine perioada carantinei și cum ai resimțit pandemia? Ce schimbări a adus?
Nu cred că există cineva care să nu fi resimÈ›it fenomenul pandemiei la un nivel sau altul. În ce mă priveÈ™te, l-am resimÈ›it mai controlat, pentru că în momentul în care mi-am dat seama în luna februarie de ce se întâmplă în lume – fiind conectat È™i având parteneri peste tot –, mi-am anulat 75% dintre planurile pe care le aveam, în decurs de câteva zile.
​
După care am analizat progresia logică pe termen lung a fenomenului È™i mi-am reaÈ™ezat toată strategia de business, care a produs È™i [FLOW] OS È™i care a ne-a È›inut astăzi în viață cât se poate de elegant.
​
Pentru mine È™i pentru toate businessurile în care sunt implicat, am încercat să văd perioada asta ca pe o mare oportunitate, pentru că ea schimbă paradigme, foarte multe lucruri s-au modificat deja.
​
Altfel, mie mi se pare că ce a fost mai rău nici măcar nu a început. Cred că urmează multe fenomene mai dure decât ce am trăit până acum.
„Pun preÈ› pe expertiză, dar mă interesează mult mai mult motivaÈ›ia, pasiunea. Expertiza se poate câÈ™tiga, pasiunea – e mai complicat să o dobândeÈ™ti.”
În activitatea ta, lucrezi cu foarte mulÈ›i oameni. Cum îi recrutezi, ce anume cauÈ›i la ei?
Ca să simplific, o să folosesc o metaforă. În orice fel de companie sau iniÈ›iativă care implică grupuri de oameni, ”people can be bullets or barrels”.
​
Eu caut oameni care să aibă capacitatea de a crea. Caut oameni care să poată motiva echipe. Pun preÈ› pe expertiză, dar mă interesează mult mai mult motivaÈ›ia, pasiunea. Expertiza se poate câÈ™tiga, pasiunea – e mai complicat să o dobândeÈ™ti. Mă interesează foarte mult È™i capacitatea de abstractizare – caut oameni care să aibă o gândire de tip lateral, nu liniar.
​
Caut lideri care să fie pasionaÈ›i de ceea ce fac, oameni care să genereze la rândul lor È™i în jurul lor – alte echipe extrem de funcÈ›ionale în raport cu ceea ce avem de făcut. Deci pasiune înainte de expertiză.